Foarte mulți români stabiliți în străinătate se plâng de birocrație și spun că, ajunși la vârsta pensionării, întâmpină dificultăți când vine vorba să primească deciziile de la CNPP. Iar în replică, reprezentanții Casei Naționale de Pensii arată că, de fapt, vina ar aparține, uneori, cetățenilor.
Cert este că, până ajung să primească decizia de pensionare, românii așteaptă chiar și doi ani.
Între autoritățile competente din statele membre UE există o comunicare greoaie, iar diferențele legislative complică și mai mult procesul ieșirii la pensie. Mai mult, arată Știrile Pro TV, și românii au o parte de vină deoarece nu depun toate documentele necesare când solicită pensionarea.
Județul Bihor are o situația aparte. Aici, mai bine de 10% din dosarele de pensionare sunt internaționale.
Dobrița Ponea are 63 de ani și din 2004 locuiește în Tarragona, din Spania. Ea a muncit 17 ani în România, astfel că a fost îndreptățită să solicite pensie. A depus documentele în mai 2023, dar nici până azi nu a primit vreo informație despre stadiul dosarului. „Am depus toate actele în mai anul trecut. Se fac un an și 5 luni și nu am primit nici măcar o înștiințare că actele sunt în regulă, că primesc, că nu primesc, că am dreptul, că nu am dreptul”, s-a plâns femeia.
La fel a pățit și Dana Voievod, care de aproape 20 de ani este rezidentă în Catalonia, tot în Spania. A depus cererea de pensionare în decembrie 2023, dar… „Am depus dosarul de pensii în decembrie, anul trecut, și nu mai știm nimic. Nu răspund la telefon”, spune Dana Voievod.
Iulia Bugsan, avocat specializat, confirmă că lucrurile stau întocmai – „Dosarele care se depun de-aicea au o marjă de răspuns de 8 luni, un an, chiar doi ani de zile. Oamenii nu pot să verifice dacă au trimis bine, nu pot să verifice absolut nimic”.
Potrivit lui Laurențiu Țenț, directorul Casei de Pensii Bihor, sunt probleme generate de diferențele legislative dintre România și alte state europene. Concret, în UE, nu toate autoritățile locale impun legalizarea documentelor trimise, iar mulți român trimit copii xerox, care nu sunt conforme cu legislasția de la noi.
„Mergi în Franța, depui o copie xerox după cartea de muncă, ei trimit copia xerox și eu le spun: «Dom’le, eu nu pot să-ți valorific copia xerox, pentru că mie îmi trebuie document legalizat». Și-atunci începem să facem corespondență cu Franța”, a explicat Țenț.
Casa Națională de Pensii arată că, la sfârșitul lunii august, erau în lucru peste 17.000 de dosare de pensii internaționale la nivelul întregii țări. Dintre acestea, undeva la două treimi sunt cereri pentru persoane cu rezidență permanentă în alte state.
CITEȘTE ȘI:
Anii lucrați în afară se pun la pensie. Ce trebuie să știe românii care au lucrat în străinătate
4,6 milioane de PENSII, verificate. Cine trebuie să dea banii înapoi
Acești 890.702 de PENSIONARI români vor primi o nouă CREȘTERE a pensiei, începând cu 1 ianuarie 2025